Ori de cate ori incepem o meditatie, ca de atfel orice alta activitate , este esential sa verificam natura motivatiei noastre .
Cu toti dorim sa ne ferim de suferinta si sa traim fericirea si cu totii , avem acest drept fundamental.
Cu toate acestea insa, aproape intotdeauna faptele noastre , sunt in contradictie cu dorintele noastre. Cautam fericirea acolo unde nu se afla si ne indreptam grabiti spre ceea ce ne face sa suferim .
Practica Meditatiei nu cere renuntarea la tot ceea ce ne este cu adevarat benefic in viata , ci la respingerea cauzelor suferintei, fata de care suntem totusi dependenti, ca drogurile.
Si cum aceasta suferinta se datoreaza , confuziei mentale, care ne intuneca luciditatea si judecata , singurul mod de a scapa este sa dobandim o vedere justa asupra realitatii si sa ne antrenam mintea.
Astfel , vom elimina, cauzele sale primare , otravurile mentale precum ” ignoranta , reaua vointa, avaritia, aroganta, gelozia etc” care sunt de fapt niste produse ale vicleniei si egocentricei iubiri de sine .
Vindecarea noastra de unele suferinte mai mari sau mai mici nu este totusi suficienta.
Fiecare dintre noi nu reprezinta decat o singura fiinta , iar ceilalti sunt in numar infinit , dar toti dorim sa nu mai suferim .
Mai mult toate fiintele se afla in relatii de interdependenta si suntem deci , intim legati de ceilalti.
Ca urmare scopul ultim al transformarii pe care o vom obtine cu ajutorul meditatiei este si acela de a putea sa vindecam de suferinta toate fiintele si sa contribuim la starea lor de bine.

By Osiris Cristian

Obiectul meditatiei este spiritul.

Deocamndata , el este deopotriva confuz, agitat, rebel si supus nenumaratelor conditionari si automatisme.
Scopul meditatiei nu este distrugerea mintii sau anestezierea ei, ci sa-i redea libertatea, claritatea si echilibrul.
Mintea nu este o entitate, ci un flux dinamic de experiente, o succesiune de momente de constiinta. Aceste experiente sunt marcate adesea de confuzie si suferinta, dar ele pot fi traite si intr-o stare incapatoare de claritate si libertate interioara.
Stim prea bine, dupa cum ne reaminteste un maestru tibetan contemporan , Jigme Khyenste ca ” Nu avem catusi de putin nevoie de un antrenament al mintii pentru a ne supara mai repede sau a deveni mai lesne gelosi“.
Nu avem nevoie de un accelerator al maniei sau de un amplificator al amorului propriu.
In schimb , acest antrenament al mintii este crucial daca dorim perfectionarea atentiei, sporirea echilibrului emotional si a pacii interioare sau cultivarea devotamentului fata de binele aproapelui.
Avem in noi insine potentialul necesar pt functionarea acestor calitati dar ele nu se dezvolta de la sine , ca urmare a simplei noastre dorinte.
Este nevoie de un antrenament.
Orice antrenament presupune perseverenta si entuziasm , nu invatam sa schiem exersand doar 1-2 minute pe luna , ne trebuie un program de antrenament de cateva ore pe saptamana pentut a reusi, asa si cu meditatia pentrul scopul propus .

By Osiris Cristian

Sa ne examinam cu sinceritate viata. Ce am facut pana acuma ? Care ne-au fost , pana in acest moment , prioritatile si ce dorim sa facem in restul timpului care ne-a mai ramas de trait ?

Suntem un amestec de umbre si lumini, de  calitati si defecte. Este insa modul nostru optim de a fi in lume ? Este o stare de lucruri inevitabila ?
Daca raspunsul este negativ atunci cum putem remedia aceasta situatie ?
Merita sa ne punem aceste intrebari , mai ales daca avem sentimentul ca ne dorim o schimbare si ca ea este posibila .
In Europa insa , din cauza activitatilor care , de dimineatza pana seara , ne consuma o mare parte din energie , avem mai putin timp la dispozitie pt a cauta cauzele fundamentale ale fericirii .

Credem , mai mult sau mai putin constienti, ca, daca vom spori numarul activitatilor pe care le facem intr-o zi , vom avea parte de senzatii mai puternice si starea noastra de nemultumire va fi mai mica.
Dimpotriva, in realitate sunt foarte multi oameni deceptionati si frustrati din cauza modului contemporan de viata .
Se simt dezarmati si nu vad o alta solutie intrucat traditiile , care vorbeau de transformarea de sine au cam incetat sa se mai foloseasca.
Ne afundam de cele mai multe ori in activitati si ne facem “n” mii de griji pentru tot felul de lucruri marunte pe care le supra-apreciem, uitand de adevarata noastra pace sufleteasca .
Tehnicile de meditatie au ca scop transformarea spiritului.
Nu este necesar sa le punem o anume eticheta religioasa . Fiecare dintre noi dispune de o minte asupra careia poate lucra indiferent de locul unde se afla .

By Osiris Cristian